Chevrolet – povestea unei mărci globale Share Share This

A. Louis Chevrolet şi legenda din Beaune
Ca mulţi alţi inventatori şi pionieri, Louis Chevrolet (1878-1941), pilot de curse şi designer de autovehicule, reprezintă o provocare pentru orice istoric sau biograf. Despre Chevrolet şi viaţa acestuia există multe mituri şi legende, precum şi numeroase anecdote referitoare la cariera sa. În prezent, este foarte dificil să se facă diferenţa între adevăr şi ficţiune.

Despre copilăria şi adolescenţa lui Chevrolet există multe informaţii consemnate. S-a născut în 1878, în ziua de Crăciun, în localitatea La Chaux-de-Fonds din partea franceză a Elveţiei. Şi-a petrecut primii ani ai copilăriei în apropiere de această localitate, într-un sătuc adormit, Bonfol. În prezent, Bonfol a rămas un orăşel unde singurul lucru care aminteşte de celebrul pilot este o placă memorială din Piaţa Louis Chevrolet.


La vârsta de nouă ani, Louis şi familia sa s-au mutat în Beaune, Franţa. Aici, tatăl lui Louis a cumpărat un magazin de ceasuri, dar afacerea nu s-a bucurat de prea mult succes. Prin urmare, Louis a început să muncească la vârsta de 11 ani pentru a-şi întreţine familia. S-a angajat în atelierul de reparaţii biciclete Robin, de unde a acumulat cunoştinţe fundamentale de mecanică. Se ocupa de repararea caleştilor şi bicicletelor, până când, într-o zi, a fost trimis la „Hôtel de la Poste” pentru a repara o tricicletă cu aburi deţinută de un american.

Acesta se consideră a fi momentul în care Chevrolet s-a îndrăgostit de două ori: de autovehicule şi de ideea de a emigra în America. Americanul de tricicleta căruia se ocupase cu îndemânare Chevrolet nu era altul decât multimilionarul Vanderbilt. Impresionat de talent tânărului mecanic, Vanderbilt l-a încurajat pe Louis să vină în America: „Avem de muncă pentru tine acolo!”

Adevărul despre acest zvon nu poate fi confirmat. Însă un lucru este cert: tânărul elveţian a trecut Atlanticul pentru a trăi propriul său „vis american”.
B. Visul american
Mai întâi, Chevrolet a mers la Paris, oraş care era pe atunci centrul european al producţiei de automobile. În atelierul de service Darracq, Louis a învăţat noţiunile de bază privind funcţionarea motorului cu ardere internă. Ulterior, este posibil să fi lucrat la Hotchkiss şi Mors. A strâns suficienţi bani pentru a merge în Canada, unde s-a angajat ca şofer şi mecanic timp de câteva luni. De aici, s-a mutat la New York şi a fost angajat ca mecanic de către un emigrant elveţian, William Walter. La scurt timp după aceasta, Chevrolet s-a alăturat filialei americane a celebrei companii auto, De Dion-Bouton.


În 1902, filiala De Dion-Bouton s-a închis, iar Chevrolet a rămas şomer. Acest evident pas înapoi în carieră s-a dovedit a avea urmări benefice în viaţa personală: lucrând ca şofer pentru familia Treyvoux, Chevrolet a întâlnit-o pe cea care avea să-i devină soţie, Suzanne. Căsătoria a avut loc în New York, în iulie 1905 şi cei doi au avut doi fii, Charles, născut în 1906, şi Alfred, născut în 1912.

În 1905, Chevrolet a fost angajat de compania Fiat, dar nici aici nu a stat prea mult. Un an mai târziu, s-a mutat în Philadelphia şi a lucrat pentru Walter Christie.

În tot acest timp, fascinaţia lui Louis pentru motoare a atins o nouă dimensiune– îndrăgostit de ideea de viteză, acesta a devenit pilot de curse.

În fabrica Christie, Chevrolet a fost numit primul asistent responsabil cu dezvoltarea unui nou autovehicul de curse bazat pe un concept complet nou: tracţiunea pe puntea faţă.
C. „Francezul neînfricat”

La 16 iulie 1895, în cotidianul „Journal de Beaune” apărea un articol referitor la o cursă de biciclete câştigată de neînfricatul Louis Chevrolet. Aproximativ zece ani mai târziu, Chevrolet a participat la prima sa cursă auto, „Trei mile” din New York, în timpul căreia a atins viteza maximă de 109,7 km/h, un record mondial.
În acelaşi an, Louis Chevrolet a construit primul său autovehicul de curse, în care a atins viteza de 191,5 km/h, un alt record monsial. Succesele sale ca pilot de curse au continuat să survină. Deşi la curse participau şi fraţii săi Arthur şi Gaston, Louis era cel care ocupa prima poziţie în cele mai multe dintre cazuri.

În ciuda succeselor sale spectaculoase, Chevrolet a plătit scump pentru pasiunea sa pentru cursele auto. Numit de presa din America „francezul neînfricat”, acesta a petrecut aproape trei ani pe patul de spital din cauza unor accidente. După ce fratele său mai mic, Gaston, a murit în urma unui accident în timpul unei curse auto, Louis nu a mai participat niciodată la o astfel de cursă.


D. Înfiinţarea companiei
Succesele lui Chevrolet ca pilot de curse au avut o influenţă semnificativă asupra carierei sale. Piaţa auto era în plin avânt, iar curajosul şi inovatorul elveţian a fost remarcat de investitorii abili din această industrie, printre care William Durant (1861-1947), celebrul om de afaceri din Boston. Cei doi s-au întâlnit cu ocazia unei curse automobilistice în care Chevrolet concura pentru Buick.

La scurt timp după această întâlnire, în 1911, Durant şi Chevrolet au pus bazele companiei „Chevrolet Motor Car Company” cu sediul în Detroit. Durant, care înfiinţase compania General Motors în 1908, era un caracter enigmatic. Biografii săi l-au caracterizat ca fiind un industriaş carismatic în spiritul începutului de secol XX, fermecător şi inteligent, o persoană entuziastă şi aventurieră, nu numai în materie de afaceri.
Walter Chrysler a spus o dată despre acesta că putea fermeca pe oricine dintr-o singură privire.

Durant era fascinat atât de performanţele lui Chevrolet ca pilot de curse, cât şi de sonoritatea fină a numelui său de familie francez. Acelaşi lucru s-a întâmplat în 1904, când Durant a cumpărat compania auto „Buick”, condusă de David Dunbar, aflată într-o situaţie financiară dificilă, numele acesteia fiind catalizatorul tranzacţiei.
La un an după înfiinţarea companiei „Chevrolet Motor Car Company”, primul autovehicul din seria „Classic Six” a ieşit de pe linia de producţie a fabricii din Detroit. Au urmat apoi modelul „Baby Grand” echipat cu un motor cu patru cilindri şi autovehiculul cu două locuri „Royal Mail” şi modelul „L Light Six”.

Louis Chevrolet s-a dovedit a fi, în acelaşi timp, un designer auto extrem de talentat. Toate cele patru autovehicule purtau amprenta unică a lui Chevrolet şi, dacă între Chevrolet şi Durant nu ar fi avut loc legendara „ceartă a trabucurilor” în 1914, probabil că elveţianul ar fi conceput designul altor autovehicule pentru companie. Din nefericire, autovehiculele produse între 1911 şi 1914 au fost singurele modele care poartă semnătura personală a lui Chevrolet.




E. Decizia de a construi autovehicule de serie
În 1914 a avut loc o divergenţă între cei doi încăpăţânaţi fondatori ai companiei, Durant şi Chevrolet, în cadrul unei discuţii referitoare la poziţionarea compania pe piaţa auto. În timp ce Chevrolet se afla în vacanţă, Durant a restructurat compania, concentrându-se pe fabricarea unor autovehicule la preţuri avantajoase care să concureze cu cele produse de Ford. Chevrolet a considerat acest lucru o insultă, deoarece a fost întotdeauna interesat să construiască „autovehicule de viteză, de mare putere” şi alte modele exclusiviste.


Dacă ar fi să considerăm veridice declaraţiile făcute văduva lui Durant şi sora lui Chevrolet la zeci de ani după celebra dispută, parteneriatul dintre cei doi a fost întrerupt de un comentariu laconic al lui Durant. Durant a sugerat că Chevrolet, care devenise între timp un factor de decizie în industria auto, ar trebui să renunţe la ţigările ieftine obişnuite şi să treacă la trabucuri exclusiviste.

Catherine Durant a afirmat mai târziu că soţului ei nu-i displăcea neapărat marca de ţigări, ci mai degrabă modul în care Chevrolet le ţinea în colţul gurii. În orice caz, se pare că sugestia l-a rănit pe Louis Chevrolet, acesta ripostând: „Ţi-am vândut autovehiculul meu, ţi-am vândut numele meu, dar nu îmi poţi cumpăra şi personalitatea”. Şi-a luat ţigările şi a părăsit compania.




Durant a luat o decizie esenţială, care a influenţat marca Chevrolet până în prezent. Acesta a transformat marca într-un simbol al autovehiculelor de calitate superioară, la un preţ avantajos.

În timp ce marca Chevrolet s-a dezvoltat foarte mult conform principiilor stabilite de Durant, Louis a revenit la pasiunea sa mai veche.

Moto-ul său a fost să creeze autovehicule cu un design modern şi să participe la curse auto. Pentru a-şi îndeplini acest vis, a fondat în 1914 „Frontenac Motor Corporation”. Într-un context economic dificil, acesta a creat primul autovehicul Frontenac produs în serie, prototipul industriei de automobile americane în anii 1920. În 1926, Chevrolet şi fratele său Arthur au înfiinţat o nouă companie, „Chevrolair 333”, şi
au început să dezvolte un motor uşor pentru avioane. Compania a fost lichidată după o ceartă între cei doi fraţi.


La scurt timp după aceasta, Louis a pus bazele companiei „Chevrolet Air Car Company” cu sediul în Indianapolis, care s-a închis foarte repede ca urmare a crizei economice declanşate. Ultima realizare tehnică importantă datează din anul 1932, când a dezvoltat motorul cu zece cilindri, o vedetă a acelei perioade. Chevrolet a solicitat acordarea un patent pentru acest motor, dar când acest patent a fost înregistrat în 1935, Louis Chevrolet nu a mai avut puterea de a mai înfiinţa o nouă companie. În schimb, a început să lucreze din nou ca mecanic, aşa cum făcuse la începutul carierei sale, în fabrica Chevrolet din Detroit.

A murit la 6 iunie 1941, la vârsta de 63 de ani, în locuinţa sa din Lakewood, la est de Detroit, la câţiva ani după ce starea sa de sănătate se agravase în urma unei hemoragii cerebrale.



F. Sigla „papionul auriu”
despărţirea de Louis Chevrolet, William Durant s-a ocupat de mai multe companii. După ce a pierdut controlul asupra General Motors, acesta a înfiinţat compania „Chevrolet Motor Company of Delaware”. Noua companie a încorporat vechea Chevrolet Motor Company şi a funcţionat ca holding pentru diferitele sale companii auto.

În 1916, a dat o mare lovitură: a anunţat că Chevrolet deţinea 54,5% din acţiunile GM şi a preluat funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei de la Charles W. Nash, care condusese GM încă din 1912.

În mai 1918, Durant a cumpărat activele Chevrolet Motor Company şi a integrat această marcă în General Motors Corporation.

Denumirea Chevrolet a rămas strâns legată de sigla „papionul auriu”, chiar dacă nici în prezent nu se cunoaşte originea acestui însemn. Una dintre versiuni spune că sigla Chevrolet a fost inspirată de un model de tapet dintr-o cameră de hotel din Paris. Există opinii divergente chiar şi între membrii familiei sale. Soţia lui Durant a afirmat că a fost martoră la momentul în care soţul său a descoperit acest însemn în 1911 într-o reclamă pentru o companie de cărbune apărută într-un ziar. Fiica sa a scris în biografia lui Durant că tatăl său a desenat sigla în timpul unei cine. Totuşi, este binecunoscut faptul că sigla „papionul auriu” – una dintre cele mai cunoscute sigle din SUA şi din lume – a apărut pentru prima oară pe un vehicul în 1914.
G. Inovaţii timpurii (1914-1940)
În urma achiziţionării de către General Motors în 1918 şi sub protecţia companiei-mamă, Chevrolet a devenit una dintre cele mai populare companii din Statele Unite ale Americii. În 1922, autovehiculul cu numărul 1 milion a ieşit de pe linia de producţie. În 1927, Chevrolet a vândut un milion de autovehicule numai în Statele Unite ale Americii. Chevrolet devenise lider de piaţă. Această dezvoltare rapidă nu a fost determinată numai de piaţa auto aflată în plin avânt sau de raportul excelent calitate/preţ încorporat de Durant în principiile de funcţionare ale companiei. O mare parte din succesul companiei în această perioadă se datorează inginerilor şi designerilor, care au dezvoltat o serie de realizări tehnice şi inovaţii remarcabile pentrru modelele Chevrolet şi care au avut curajul de a introduce aceste inovaţii în autovehicule cu un preţ avantajos.

Chevrolet a fost unul dintre primii producători de autovehicule care a înlocuit incomoda şi periculoasa manivelă cu un demaror automat. Chevrolet a fost, de asemenea, prima companie care a inclus farurile electrice în dotarea standard a autovehiculelor cu preţ redus.

În plus, Chevrolet oferea numeroase opţiuni populare, precum sistemul audio integrat în autovehicul (1924) sau sabotul de frână (1930) conectat la o articulaţie pentru îmbunătăţirea forţei de frânare insuficiente, o prolemă a autovehiculelor din acea perioadă. În 1929, Chevrolet a introdus în echiparea autovehiculelor comerciale motorul cu şase cilindri, care a devenit cunoscut ca „minunea din fontă” datorită performanţei şi durabilităţii sale remarcabile. În 1934, Chevrolet a introdus o altă inovaţie în această industrie – suspensia faţă independentă – pentru un confort optim în timpul conducerii. Adevărata realizare pentru Chevrolet a fost constituită din cele câteva modele care au ocupat ani de-a rândul prima poziţie în topul celor mai bine vândute autovehicule, datorită introducerii şi implementării consecvente a unor concepte de şasiu ultramoderne. Primul exemplu în acest sens a fost dezvoltarea şi comercializarea modelului „Suburban”.
H. Un danez şi descoperirea SUV-ului
Billy Durant a pierdut controlul asupra companiei Chevrolet şi grupului General Motors în timpul depresiei economice a anilor 1920. Acesta a pierdut atât compania, cât şi o mare parte din avere. A şi afirmat, de altfel: „Banii? Ce sunt banii? O plăcere efemeră. Oamenii se nasc cu nimic şi mor cu nimic”. Această atitudine l-a ajutat să-şi regăsească curajul şi perspicacitatea în afaceri, fondând compania „Durant Motors”.

După o perioadă turbulentă la cârma General Motors, William S. Knudsen a reuşit să devină directorul general al companiei. Knudsen lucrase anterior pentru Henry Ford, un motiv de îngrijorare pentru angajaţii GM. Acesta trebuia să ofere asigurări că nu va accepta angajaţi de la Ford în fabrica din Flint şi să concureze în acelaşi timp cu fostul său angajator pentru prima poziţie pe piaţa auto internă.


În ciuda contextului economic dificil, danezul realist a cunoscut un succes deosebit. În 1924, acesta a introdus în producţia de serie furgonul de mici dimensiuni „Super Series K Pick-Up”, acesta încadrându-se imediat într-un segment nişă de pe piaţă. „K” provine de la Knudsen. Knudsen a promovat o relaţie familială cu angajaţii săi în contrast cu ierarhia rigidă existentă la acea vreme în organizaţiile americane. Acesta a afirmat: „Dacă vreţi să mă vedeţi, veniţi în biroul meu şi luaţi loc”. Semna toate documentele cu litera „K”.

În mai 1926, Knudsen a anunţat un program de extindere în valoare de 10 milioane de dolari, care s-a reflectat din plin în cifrele de vânzări din acel an. În 1926, Chevrolet a vândut 692.000 de autovehicule, cu aproximativ 200.000 de unităţi mai mult decât în anul precedent. Ford a vândut în acelaşi an 1.550.000 de autovehicule, cu circa 500.000 de unităţi mai puţin faţă de anul anterior. Chevrolet devenise deja lider în segmentul de autovehicule cu preţ redus pe piaţa din America.
Larry Fisher Alfred P. Sloan Jr William S. Knudsen


În 1936, Chevrolet a lansat modelul „Suburban”, un autovehicul care a schimbat în mod fundamental piaţa auto. Punând accent pe funcţionalitate, crezul noului prototip era acela de a „transporta totul”. În sfârşit, exista suficient spaţiu în autovehicul pentru întreaga familie, dar şi pentru echipamentul de pescuit. Pentru construcţia acestui autovehicul, inginerii lui Knudsen au utilizat un şasiu de camion convenţional, dar în loc să instaleze o podea de încărcare, ca în cazul furgonetelor, aceştia au creat un habitaclu cu un spaţiu generos pentru transportarea a până la 8 persoane pe trei rânduri de scaune. Motorul performant de 90 cp dezvolta o putere suficientă, luând astfel naştere primul model station wagon din lume. Modelul „Suburban” a rămas aproape neschimbat până la finalizarea producţiei de serie în timpul celui de-al doilea război mondial. După război însă, autovehiculul „Suburban” a cunoscut îmbunătăţiri permanente.








În 1955, motorul modelului de bază dezvolta o putere de 100 cp, iar în 1956, motorul V8 a devenit o dotare standard. În 1957, în dotarea modelului „Suburban” a fost inclusă pentru prima oară un sistem de tracţiune integrală, pentru un caracter practic desăvârşit. Nu mai era definit ca un model station wagon, ci ca un autoturism, constituind prototipul SUV-urilor întâlnite în prezent pe şosele.
I. O legătură permanentă cu Europa
Cele două personalităţi europene, Louis Chevrolet şi William S. Knudsen, au avut o influenţă decisivă asupra dezvoltării mărcii Chevrolet. Prin urmare, nu este de mirare că această companie a promovat relaţii strânse cu „bătrânul continent”. Deşi cea mai mare parte a volumului de autovehicule produse au fost vândute în America, aflată în plin avânt economic, aproape 250.000 de unităţi au fost asamblate între 1924 şi sfârşitul anilor 1960 din kituri de asamblare CKD (Complete knocked-down) pentru pieţele din Belgia, Danemarca, Germania, Polonia, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie.

Primul Chevrolet „European”, un model de camion, a fost asamblat la Copenhaga, la 7 ianuarie 1924. Până în 1951, filiala daneză înfiinţată în 1923 sub denumirea de General Motors International A/S a scos de pe linia de producţie 122.737 modele Chevrolet, aproximativ jumătate dintre acestea (58.894) fiind autoturisme. Aceste autovehicule Chevrolet erau vândute în ţările scandinave şi baltice precum şi în Germania, Polonia, Cehoslovacia, Austria, Ungaria şi Rusia. La început, fabrica din Copenhaga primea componentele CKD de la o fabrică Chevrolet din Tarrytown, în apropiere de New York şi, începând cu 1925, de la fabrica Bloomfield din New Jersey.
Cea de-a doua fabrică Chevrolet din Europa a fost denumită „General Motors Continental” şi avea sediul în Belgia, într-o veche abaţie din Antwerp. Primul autovehicul Chevrolet asamblat aici a părăsit linia de producţie la 2 aprilie 1925. În curând, cererea a depăşit producţia zilnică de 25 de autovehicule. În iulie 1926, unitatea de asamblare a fost mutată pe velodromul din Antwerp. Nu se cunoaşte cu siguranţă câte dintre cele 178.072 autovehicule asamblate la Antwerp între 1925 şi 1940 au purtat sigla „papionul auriu”. În schimb, a fost înregistrat cu exactitate numărul modelelor Chevrolet produse aici după război: 78.162 de unităţi.
În toamna anului 1934, construcţia fabricii General Motors din Elveţia a debutat cu o scenă adecvată evenimentului: un pumn de pământ şi cuvintele „Am aici pământul pe care vom construi fabrica noastră”, rostite de Alfred P. Sloan (1875-1966), preşedintele Consiliului de Administraţie al GM în acea perioadă, către preşedintele elveţian Guido Müller pentru a parafa acordul de înfiinţare a fabricii din Biel. Între 1936 şi 1968, un număr total de 26.858 de autovehicule au fost fabricate în Elveţia şi comercializate în Elveţia, Germania şi Austria, împodobite cu sigla reprezentându-i pe cei mai faimoşi trei munţi din Elveţia, Eiger, Mönch şi Jungfrau, şi sloganul „Montage Suisse”.







În Polonia, General Motors a fabricat modele Chevrolet în două uzine: începând cu 1929 în fabrica de pe strada Wolska nr. 103 din Varşovia şi, din 1937, într-o a doua fabrică din districtul Wola, Varşovia. În 1936, General Motors a semnat un contract cu o companie locală, Lilop Rau & Loewenstein S.A., care prevedea fabricarea de autovehicule marca Cadillac, La Salle, Buick, Oakland, Oldsmobile, Pontiac, Chevrolet, GMC, Opel şi Vauxhall. Înainte de începerea producţiei, angajaţii locali au fost instruiţi la sediul filialei General Motors International A/S din Copenhaga. Printre modelele Chevrolet produse la Wola s-au numărat autovehiculele cu patru uşi Master Sedan, Master De Luxe, Master Touring Sedan şi limuzina Imperial.

Treptat, piesele pentru construcţia autovehiculelor au încetat să fie importate, fiind tot mai des produse la nivel local. Astfel, au început să fie fabricate vopsele la Wloclawek, baterii la fabrica „Tudor” din Piastów şi pneuri marca Stomil la fabrica din Poznán. Compania a colaborat, în acelaşi timp, cu alţi producători din Polonia, precum producătorul de faruri „A. Marciniak” şi firma „John” din Lódz, specializată în fabricarea transmisiilor. Fabrica de motoare din Lublin, care şi-a deschis porţile în 1938, furniza motoare cu şase cilindri pentru echiparea autovehiculelor Chevrolet. În 1939, în procesul de producţie erau utilizate 159 de componente fabricate în Polonia. Odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, producţia din Polonia a fost stopată.
În Germania, modelele Chevrolet au fost asamblate în fabricile din Berlin-Wittenau şi Berlin-Borsigwalde. În septembrie 1927, autovehiculul Chevrolet cu numărul 5.000 produs în Germania a ieşit de pe linia de producţie. Capacitatea de producţie a fost mărită la aproximativ 2.000 de unităţi pe lună în 1929. Din nefericire, cererea pentru modelele Chevrolet 11/30 şi 6 era destul de instabilă. La începutul Marii Depresii, vânzările au scăzut drastic, fabrica fiind închisă la 31 octombrie 1931.







În Marea Britanie, General Motors a colaborat cu Vauxhall Motors Ltd. începând cu 1925. GM a considerat această afacere (650.000 de lire sterline) o investiţie profitabilă, reuşind să evite plata unor taxe de import ridicate, în Marea Britanie acestea fiind proporţionale cu greutatea autovehiculelor. La început, autovehiculele de 10cwt şi 1 tonă au fost fabricate în Hendon. Când cererea a crescut în 1928 şi Chevrolet a devenit un concurent serios pentru Ford, producţia a fost transferată la o fabrică din Luton. Odată cu declinul pieţei de camioane, Chevrolet s-a retras masiv din Marea Britanie. Un număr mic de autovehicule produse în SUA au fost vândute în continuare prin intermediul specialiştilor.
J. Înfiinţarea companiei Chevrolet Wildcat (Chevrolet în anii de după război)
Până la izbucnirea celui de-al doilea război mondial, Chevrolet a înregistrat un număr semnificativ de vânzări, echivalent cu cel înregistrat de Ford, eternul şi cel mai mare concurent al companiei GM. Şocul războiului şi vidul social şi economic creat de acesta a scufundat piaţa de autovehicule.

Când economia a cunoscut din nou o pantă ascendentă la începutul anilor 1950, primele tendinţe postbelice au început să se contureze: noua generaţie de clienţi căuta un aspect proaspăt, libertate şi mai multă plăcere în timpul condusului. Directorul general al Chevrolet, Thomas Keating, a răspuns acestor cerinţe prin introducerea transmisiei Powerglide (1950), prima transmisie complet automată, disponibilă opţional pentru autovehiculele cu preţ redus. Chevrolet a lansat modelul Corvette în 1953 pentru cei pasionaţi de viteză, primul autovehicul sport introdus vreodată în producţia de serie!
Inginerii au încercat să răspundă cerinţelor vremii prin lansarea modelului Corvette, dar nu s-au mai ocupat de îmbunătăţirea modelelor populare. Keating a simţit că o revoluţionare a stilului va avea un impact puternic asupra companiei Ford. Acesta a convins Consiliul de Administraţie al GM că Chevrolet trebuia să se concentreze pe utilizarea motorului V6 şi l-a însărcinat pe fostul inginer Cadillac, Edward N. Cole, să se ocupe de dezvoltarea motorului V8. Caroseria urma să fie, de asemenea, complet reproiectată. Noul autovehicul trebuia să aibă un aspect total diferit, dar să se identifice totuşi cu marca Chevrolet.

În 1955, Chevrolet a prezentat piesa de rezistenţă a designerilor şi inginerilor săi, care a cunoscut un succes incredibil. Revista „Mechanix Illustrated” a comparat autovehiculul echipat cu motorul V8 cu o pisică sălbatică: „O pisică sălbatică – cu adevărat senzaţional". La testarea capacităţii de accelerare, autovehiculul a atins viteza maximă de 181 km/h, iar criticul Tom McCahill l-a numit „una dintre marile senzaţii ale anului”.

Capodopera Chevrolet de după cel de-al doilea război mondial a fost lansată printr-o campanie de marketing de mare amploare. Cu ocazia introducerii în 1955 a modelelor Chevrolet în showroom-uri, reprezentanţele au distribuit 2.131.000 de baloane, 1.016.920 de sticluţe de parfum şi nenumărate pixuri şi brelocuri de chei.
1955 a fost cel mai bun an din istoria Chevrolet. Numărul de autovehicule vândute s-a ridicat la 1.646.681, depăşindu-l pe cel înregistrat de Ford, şi anume 1.573.276 de unităţi, iar echipa Chevrolet Race Team a câştigat 13 din cele 25 de curse NASCAR. br /> Până la începutul anilor 1970, compania a cunoscut un succes extraordinar, lansând pe piaţă inovaţii precum motorul pe benzină cu sistem de injecţie directă (1957) şi suspensia independentă pe patru roţi (1959). În 1958, Chevrolet a îmbinat în mod armonios funcţiile unei furgonete cu confortul unui autoturism de mari dimensiuni, creând modelul El Camino. În 1962, Chevrolet a lansat o nouă gamă de autovehicule de dimensiuni mai mici: modelele Chevy II. Modelele Malibu şi Camaro, considerate clasice în prezent, au fost lansate în 1963, respectiv 1966.

K. Criza din anii 1970
Spre sfârşitul anilor 1960, cifrele de vânzări ale constructorilor americani de automobile au început să stagneze. Acest lucru se datora importurilor masive de autovehicule din Japonia acestea dublându-se în perioada 1967 – 1968, iar Chevrolet a depus eforturi susţinute pentru a răspunde acestei noi provocări. Mai mult, Chevrolet a trebuie să facă faţă unui proces în instanţă privind calitatea tehnică a unor modele timpurii, în special „Corvair”.

În plus, Ralph Nader, un avocat şi apărător al drepturilor consumatorilor din SUA, a publicat o carte în care pretindea că autovehiculele construite de companiile americane (în special de cele produse de General Motors) aveau puncte slabe din punct de vedere al structurii. Apariţia cărţii intitulate „Nesiguranţă la orice viteză” a avut ca efect organizarea unor audieri în cadrul Congresului şi promulgarea unei noi legi pentru îmbunătăţirea siguranţei la bordul autovehiculelor.

După ce Nader a pretins că există un pericol de scurgere a benzinei şi de defectare bruscă a motorului în cazul unor modele Chevrolet, compania a fost nevoită să demareze cea mai mare campanie de rechemare din istoria auto. La 5 decembrie 1971, au fost rechemate 6,7 milioane de modele Chevrolet Nova, Camaro şi camioane V-8 fabricate între 1965 şi 1969. John de Lorean, noul director executiv al GM a avut sarcina de a revitaliza compania Chevrolet şi de a o aduce din nou în atenţia clienţilor prin lansarea modelelor Monte Carlo
Vega. „Trebuie să vindem mai multe autovehicule”, a fost principalul mesaj transmis în timpul primului său discurs în calitate de director executiv al GM şi a stabilit o cotă de piaţă de 30% în SUA, aceasta ajungând în 1968 la 24,7%.

Monte Carlo a fost considerat un soi de model de tranziţie, un precursor al modelului Chevrolet Vega.

Dar „câinele de pază” Ralph Nader a criticat sistemul de reglare a bujiilor cu scânteie din dotarea modelului Vega, iar managerul Chevrolet, Anderson, a intrat într-o dispută cu sindicatele, ceea ce a determinat izbucnirea unei greve.

În ciuda testelor efectuate de EPA (Autoritatea privind protecţia mediului), în urma cărora Vega a fost numit cel mai bun autovehicul din America, în cele din urmă, Chevrolet şi-a retras o parte din modelele Vega.

BChevrolet a mai adus un argument în favoarea acestui autovehicul printr-un test spectaculos organizat în Death Valley.
Totuşi, imaginea modelului Vega a fost puternic afectată şi, în 1977, acesta a fost retras de pe piaţă.
L. Revenirea: succesul înregistrat de modelul Chevette (anii 1980)
La sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80, situaţia politică a devenit mai dificilă, toată lumea discutând despre „problema energiei”. Producătorii auto japonezi erau apreciaţi de întreaga naţiune, deşi acoperiseră numai un mic segment de piaţă cu autovehiculele compacte cu un consum redus de energie, oferite la un preţ avantajos..

Chevrolet a fost unul dintre primii producători americani care să reacţioneze în această privinţă. În anii 1960, gama de autovehicule Chevy II a înregistrat un real succes, era acum rândul modelului Chevette. Acesta era deja construit în momentul în care GM a anunţat implementarea unei strategii de reducere a dimensiunilor pentru întreaga companie. Autovehiculul de familie de mici dimensiuni a fost un mare succes. Revista „Car and Driver” l-a numit „maşina cu cele mai puţine probleme pe care am întâlnit-o vreodată”. Managerii l-au caracterizat ca fiind „autovehiculul american al viitorului”. Modelul Chevette era mic, uşor, avea un consum redus de carburant şi s-a vândut foarte bine.






Cifrele de vânzări au scăzut în anii 1980, o tendinţă vizibilă în întreaga industrie de autovehicule din SUA, nu numai pentru Chevrolet şi GM. Tendinţa către dezvoltarea unor autovehicule de dimensiuni mai mici a făcut ca designul modelelor americane să fie inspirat din ce în ce mai mult de cel abordat de mărcile non-americane. Astfel, piaţa locală a devenit mai atrăgătoare. Compania a înregistrat un succes semnificativ în 1980 cu gama de SUV-uri (Blazer), cu modele ca Malibu, Impala/Caprice, Cavalier şi Citation, cel mai bine vândut autovehicul din gamă (180.000 de unităţi în primele 6 luni). Chevrolet şi-a îndreptat din nou atenţia asupra rădăcinilor sale internaţionale şi s-a pregătit să lanseze, în sfârşit, emblema Chevrolet ca marcă internaţională.
M. Baza de proiectare şi producţie Chevrolet
Prin intermediul parteneriatelor strategice cu Isuzu, Suzuki şi Fuji Heavy Industries şi societăţii mixte înfiinţate alături de Toyota în 1983, GM şi-a consolidat în mod semnificativ poziţia pe piaţa din Asia. Modelele Cavalier cu volanul pe partea dreaptă au fost vândute în Japonia, GM înregistrând o cifră de afaceri ridicată în regiunea Asiei. În 2001, Chevrolet a lansat în Japonia modelul „Cruze”, dezvoltat în colaborare cu Suzuki partenerul strategic al grupului GM. Modelul Cruze a devenit, astfel, primul autovehicul GM fabricat în Japonia după anii 1930.
După luni întregi de negocieri, în toamna anului 2002, General Motors a achiziţionat active importante ale grupului coreean Daewoo Motors, aflat într-o situaţie financiară dificilă. Iniţial, Daewoo a fost înfiinţată ca o companie textilă şi, de-a lungul timpului, a devenit una dintre cele mai mari corporaţii industriale. Divizia sa „Auto şi Technologie” înfiinţată în 1937, mai întâi sub denumirea de National Motor, apoi redenumită Saenara Motor (1962) şi mai târziu Shinjin Motor (1965), fabrica autovehicule bazate în special pe modelele GM. În 2002, GM şi partenerii acestuia au înfiinţat o nouă companie cu denumirea GM Daewoo Auto & Technology (GM DAT), cu unităţi de producţie în Coreea şi Vietnam şi centrul de dezvoltare tehnică şi design din Bupyeong. Compania proiectează şi fabrică autovehicule mini, modele de dimensiuni mici şi medii marca Chevrolet, comercializate pe pieţele internaţionale. Autovehiculele Chevrolet vândute în prezent în Europa sunt dezvoltate la Centrele internaţionale de design şi proiectare ale GM din America de Nord, Europa şi Asia şi fabricate în S.U.A., Canada, Coreea, Rusia şi Polonia.
N. Chevrolet – O marcă populară la nivel mondial
Încă de la începutul poveştii sale de succes, Chevrolet s-a bazat pe o moştenire internaţională şi, în ciuda succesului de care s-a bucurat pe piaţa locală, a menţinut permanent contactul cu regiunile aflate la mare depărtare de graniţele S.U.A. Pe lângă fabricile europene în care au fost asamblate autovehiculele GM, exista un adevărat cult pentru unele modele Chevrolet în ţări ca Brazilia, Argentina şi Mexic. În Africa de Sud, Chevrolet a fost cea mai populară marcă GM până în 1982. Marca a fost, de asemenea, prezentă în Thailanda şi Orientul Mijlociu.

În prezent, Chevrolet este cea mai bine vândută marcă General Motors la nivel mondial, însemnând în total aproximativ 50% din vânzările globale anuale ale companiei de 3,5 milioane de autovehicule în 130 de ţări. Este a patra marcă cu cel mai mare număr de vânzări la nivel global şi una dintre mărcile cu cea mai rapidă creştere din lume. Chevrolet înregistrează o creştere accelerată în special în ţările în curs de dezvoltare precum China, Brazilia, India şi Rusia.

Chevrolet continuă să-şi extindă capacitatea de producţie: fabricile de producţie şi de asamblare din S.U.A., Mexic, Coreea, China şi alte ţări din Asia au fost urmate de înfiinţarea unei alte fabrici de asamblare în St. Petersburg, Rusia.

Chevrolet Europe oferă autovehicule atrăgătoare, cu un design distinct, practice, cu un consum redus de carburant şi un raport excelent calitate/preţ. După relansarea mărcii în Europa, în anul 2005, Chevrolet şi-a dublat vânzările şi chiar a depăşit această valoare, ajungând la peste 500.000 de unităţi vândute în 2008. În 2009, Chevrolet şi-a menţinut cota de piaţă în Europa la 2,3%, cu un număr de 426.000 de autovehicule vândute. Chevrolet are o reţea de 2.900 de distribuitori şi puncte de service pe întreg teritoriul Europei.

Gama de autovehicule Chevrolet comercializate în Europa include noul autovehicul Spark destinat traficului urban, autovehiculul de mici dimensiuni Aveo, modelul Cruze sedan compact, modelul SUV Captiva, autovehiculul de dimensiuni medii Epica şi legendarul autovehicul sport Corvette. În 2011, Chevrolet va lansa noul furgon de familie Orlando, versiunile coupe şi cabriolet ale modelului Camaro, noul Aveo, modelul Cruze hatchback şi va relansa modelul Captiva SUV echipat cu patru noi variante de motorizare. Gama curentă de autovehicule Chevrolet de dimensiuni mici şi medii îndeplineşte cerinţele clienţilor moderni, nu doar pe cele ale clienţilor de pe piaţa tradiţională nord-americană. Pieţele europene cu cel mai mare număr de vânzări Chevrolet sunt Rusia, Italia, Germania, Franţa, Spania şi Marea Britanie. Înfiinţată în Statele Unite ale Americii de către emigrantul elveţian Louis Chevrolet, în 1911, marca se pregăteşte să aniverseze 100 de ani de existenţă prin lansarea inovatorului autovehicul electric Chevrolet Volt cu autonomie extinsă.

Cele mai populare modele Chevrolet Europe: Chevrolet Spark, Chevrolet Aveo, Chevrolet Captiva, Chevrolet Cruze (de la stânga la dreapta şi de sus în jos)

Autovehicule care urmează să fie lansate în 2011: Chevrolet Volt (sus) şi Chevrolet Orlando (jos)
O. Reiterarea succesului: echipa de curse a Chevrolet în cadrul WTCC
În timp ce modelele recente ale gamei de produse Chevrolet, şi anume noul autovehicul de oraş Spark, modelul Cruze sedan şi Captiva SUV au un design clasic Chevrolet, compania a reînviat o tradiţie mai veche: la exact 100 de ani de la primele succese înregistrate de fondatorul companiei în cadrul unor curse automobilistice, Chevrolet participă din nou cu o echipă la Campionatul mondial de turisme (WTCC) organizat de Federaţia Internaţională de Automobilism.









Directorul diviziei Motorsport din cadrul Chevrolet, Eric Nève, a alcătuit o echipă care a înregistrat un succes deosebit chiar de la debut, reuşind să obţină un loc pe podium în noiembrie 2005. În cel de-al doilea sezon, echipa Chevrolet a câştigat două curse şi a terminat de trei ori pe podium. Echipa internaţională de piloţi este alcătuită, în prezent, din Alain Menu din Elveţia, Yvan Muller din Franţa şi Rob Huff din Marea Britanie.
P: Corvette: Născută pentru curse
Încă de la lansarea modelului Chevrolet Corvette în 1953, autovehiculul avea vădite valenţe sportive. Şi în prezent, Chevrolet Corvette se simte cel mai bine în timpul curselor desfăşurate pe şosea sau al celor mai populare curse de anduranţă, precum cursa de 24 de ore de la Le Mans. În 2010, echipa de curse Corvette se va întoarce în Franţa, pentru a aniversa 50 de ani de participare a autovehiculului Corvette în cursa de 24 de ore de la Le Mans. Încă din 2001, echipa de curse Corvette a acumulat şase victorii la clasa GTS/GT1 în cursa de la Le Mans. Autovehiculele de curse C6 R utilizate în prezent se bazează pe supercarul Corvette ZR1, parte a gamei Corvette.